”Cei care citesc au plecat”
Este mai ușor să cumperi o carte decît s-o citești și mai ușor s-o citești decît s-o înțelegi(Wiliam Osler). Păcat, că astăzi și pentru a cumpăra o carte este destul de greu și costisitor. De ce am atins anume această problemă voi explica în continuare. Ieri , în drum spre casă am mers la librăria ”Prometeu” pentru a procura un dicționar englez-romîn. Intrînd în librărie, am observat că vînzătorii nu prea se bucură de prea mulți clienți. Dar poate că este și sfîrșit de an și studenții nu mai sunt interesați de carte(hmm parcă pînă acum au fost interesați!). Cîțiva copii de școală, o bătrînică și doi părinți ,asta era toată populația prezentă. M-a cuprins mirarea și fără să ezit am încercat să aflu care este totuși pricina acestei atmosfere. Vînzătoarea , o doamnă nu prea bine dispusă(si cred că-i înțeleg memulțumirea!) încerca să-și omoare singurătatea , citind o carte(Arta culinăriei). M-am apropiat ,i-am cerut doamnei dicționarul de care aveam nevoie și am încercat să intru în dialog cu ea.
Deoarece nu văzusem prea multă aglomerație cît timp m-am aflat acolo, am întrebat dacă se vînd ,în genere cărți, care se vînd cel mai bine și cine le procură? La care dumneaei mi-a raspuns că în timpul anului manualele nu prea se vînd. Începînd cu sfirșitul lunii august, magazinul începe să se aglomereze de elevi si studenți și cele mai solicitate cărți sunt cele de psihologie, pedagogie si dicționare, în special dicționarele pentru limbile engleză și franceză, precum și cele de sinonime, antonime si explicative.
M-a mirat faptul că sunt foarte puține cărți de literatură artistică în limba romînă, în schimb, în limba rusă cîtă frunză și iarbă. Totuși pe unul din rafturi am văzut si cărți de la editura Polirom,Iași .Doamna mi-a spus că se duce o colaborare cu editura Polirom, de unde se aduc și cărțile de profil pedagogic și psihologic, de asemenea secția respectivă colaborează și cu editura Nicolescu, tot din Romînia.
Într-o altă secție, am observat mai multe cărți în limba romînă și anume, manuale școlare. Majoritatea editurilor erau din Republica Moldova, vînzătoarea mi-a zis că secția respectivă nu colaborează cu Romînia, deoarece nu are bani și nu are cine merge să aducă cărțile. Toate cărțile primite sunt de la Chișinău. Principalele edituri cu care se colaborează sunt:ProNoi, Prut Internațional, Epigraf, Știința, editura ARC și altele. Literatura artistică pentru copii este în mare diversitate.” De obicei, copiii sînt cei care ne bucură cu prezența”, a adăugat vînzătoarea ,ceea ce nu poți spune și de tineri .
În momentul cînd discutam cu vînzătoarea , s-a apropiat de noi directorul librăriei ”Prometeu”. Dumnealui, auzind puțin din discuția noastră a încercat să explice lipsa clienților prin faptul, că pe timpul perioadei sovietice cărțile erau cu mult mai citite ca în prezent,chiar și interesul pentru studii era mai puternic și cărțile costau mai puțin. Acum, tinerii se îndreaptă tot mai mult spre tehnologiile moderne, este mult mai convenabil să citești o carte în formă electronică, decît să dai un preț care, chiar lasă de dorit. Cei care citesc cărți au plecat. Au plecat pentru a-și face un viitor mai bun. Și care a fost pricina care ia făcut să părăsească patria, cred nu-i o taină. Criza și cei care guvernează țară au făcut tot posibilul ca să ne lase fără cetățeni. Au rămas doar bătrînii și copii, încercînd să supravețuiască în cele mai nesatisfăcătoare condiții. Discursul lui chiar m-a lăsat fără cuvinte și ceea ce aș putea spune că sunt într-o oarecare măsură de acord cu el.
Dar totuși, studenți,i ei sunt cei care ar putea schimba atmosfera din librărie. Ajunge atîta indiferență și lenevie. Ieșind din librărie, m-am ciocnit de un student, era de la facultatea de drept. L-am întrebat dacă procură cărți? și care este ultima carte citită?
Hmm, ultima carte citită a fost Constituția Republicii Moldova, iar cărți nu procur, deoarece am acasă o bibliotecă întreagă în limba rusă, ceea ce și îmi place să citesc.
Dar în romînă cărți citești?
Nu-mi place literatura romînă, în special romanele cum se sfîrșesc.
Totuși, ai un vreun scriitor preferat?
Mi-a plăcut unul, Camil Petrescu cu ”Ultima noapte de dragoste ,prima noapte de război” fiind și ultimul roman care l-am citit.
Cu acest dialog s-a sfirșit și vizita mea la librăria ”Prometeu”, iar impresiile care le-am avut cred că vor rămîne mult timp în conștiința mea. În ceea ce privește atitudinea pe care ar trebui s-o ia tinerii față de lecturarea cărților rămîne de văzut.
Moldova la un pas spre glorie
Aseară Sun Stroke Project& Olia Tira au evoluat pe scena de la Oslo. A fost îmbucurător. DA, asta chiar este un motiv pentru a ne bucura. Dar nu merită să ne construim iluzii prea puternice, ca mai apoi să ne pice bucuria-n scîrbă. Au făcut un pas pentru care merită laudă, dar nu și laurii. În comparație cu noua ”zvezda” (am în vedere ”Turcușorul cel vestit”) care de altfel mai nu ajungea pe scena Eurovisionului, Sun Stroke Project au făcut față și chiar au împlinit așteptările publicului. Dar, ajunge cu ridicatu în slăvi se vedem și finala care ne va aduce poate noi surprize, poate gloria multașteptată.
Ieri, mergînd prin centrul orașului, am auzind discutîndu-se despre Eurovision. Doi fani înrăiți ai participanților noștri spuneau că Moldova anul acesta se bucură de o prestație mult mai înalta decît în anii precedenți. Oare merită să credem că țărișoara asta mică și înkă cea mai săracă țară din Europa ar putea cîșiga Eurovisionul. Poate e o aberație sau un vis de-al moldovenilor. Dar cine știe experții sunt experți, pînă la urmă ei sunt cei care decid soarta concurenților. Oricum ,noi trebuie să ne bucurăm și să fim alături de ei și să-i susținem. Important e ca ei să aibă o prestanță bună și să nu ne facă să roșim. În alte domenii chiar nu avem de ce ne bucura, fotbal în minus, economie în minus,politică ………minus și lista continuă. Măcar ei să nu ne facă să tragem cu obrazul. Dar din punctul acesta de vedere ,Sun Stroke Project &Olia Tira chiar că vor putea face față. Sperăm să ajungă în finală și să ia locul de frunte.
Traiul în cămin
Despre viața de cămin se pot spune multe și mărunte. Oricine din cei care au trăit la cămin în timpul studiilor, chiar și o lună, pot avea propriile experiențe, fie mai mult sau mai puțin plăcute. Consider că mulți din noi nu regretă faptul că au ales traiul la cămin, spun asta, deoarece deseori aud expresii de genul :”viața în cămin e cea mai interesantă”, regret că anii de facultate s-au sfîrșit atît de repede…” în cămin îți formez un caracter…”. Și dacă ar fi să ne întrebăm ce ar defini mai bine viața unui student? Desigur, fără multe ezitări, căminul. Pentru părinții care-și trimit odraslele la studii în alt oraș ,căminul este locul de distracții , trăsnăi și învățatul în timpul sesiunii noaptea. Așa că avertismentele nu lipsesc:”să fii cuminte, să înveți bine și să nu uiți de părinți,desigur!” Totuși, nu toți consideră astfel, sunt și din cei care au trăit în timpul facultății la un cămin și care mai retrăiesc și acum clipele de pe atunci.
Cum arată la început căminul și camera și locul unde vei trăi? Depinde cînd și cum le privești. La început sau la o săptămînă de la început. Sau la sfîrșit, cînd va reveni iarăși la starea în care l-ai găsit…pereții găuriți și goi, saltelele murdare, ușile de la dulapuri de –abia se țin, o bucătărie împărțită la 50 de persoane și cîteva reșouri la care să-ți pregătești mîncarea și… lista continuă. Asta e doar o privire de început, peste cîteva luni prima impresie se schimbă.Te adaptezi la noile condiții, îți schimbi regimul zilei, îți impui un anume statut și continui cu intrarea într-un nou cerc de prieteni. Faptul dacă vei reuși să te încadrezi în mediul studențesc, ține de persoana ta.
Care este atmosfera într-o zi de cămin? Dacă e să vorbim de dimineață, e timpul cînd mulți din studenți își mai încîlcesc visele, dar sunt și din cei care își manifestă cu adevărat dorința de studii. Pe la ora prînzului, liniștea puțin dispare. În campusul universitar încep să roiască grupuri de studenți, care mai apoi se îndreaptă spre cămin spre a lua masa. În ceea ce privește partea a doua a zilei micii învățăcei încearcă să-și organizeze programul în așa mod ca să obțină cît mai multă satisfacție. O oră de somn ca să-și relaxeze creierul prea încordat în timpul orelor, după care puțin sport, doar puțin, pentru a nu epuiza puterile pe timp de seară, atunci cînd vor ieși la ”vînătoare”. O primblare prin parc pentru cei ochiți de săgeata lui Cupidon. Și un film la cinematograful Patria.
Seara. E mare forfoteală. În sala, poate, cea mai mare a căminului se adună adevărații înflăcărați ai fotbalului și așteaptă cu îndîrjire o nouă victorie pentru Chelsea sau FC Barcelona. În unele camere se adună băieți la un pahar de vorbă, de bere. Fetele sunt mai retrase. Își pregătesc temele și discută ,îndeosebi, pe temele dragoste.
Atmosferă de cămin, un stil de viață studențesc … o familie maare…în care au existat uneori și situații plăcute și mai puțin plăcute,dar care te-a învățat să fii liber și să obții o adevărată experiență de viață.
Alegerea mea
Alegerea meseriei
-Nicusor,ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Această întrebare este una obișnuită, pe care fiecare din noi am auzit-o în copilărie și care ne-a urmarit pînă în momentul în care am ajuns să fim ceva în viață.De cele mai multe ori răspunsurile sunt amuzante și caraghioase,însă uneori se întîmplă că dorința copilului să fie atît de puternică și de bine conturată încît să se împlinească.Fiecare din noi se naște pentru a deveni ceva în viață.Se întîmplă uneori ca întrebările adresate în mod frecvent ,pot schimba dorința copilului în alegerea unei profesii.De mici,copii doresc să devină ,de la cosmonauți pînă la președintele unei țări, depinde de momentul în care sunt întrebați.’’Vreau sa ma fac pompier.De ce?Pentru ca imi place sa salvez oamenii.’’Vreau sa ma fac pictor ,fiindca imi place sa reflectez lumea in picturile mele.’’Medic,ar profesia care mi s-ar potrivi cel mai bine.Ei au grija de pacienti sunt mereu ingrijiti si solicitati.’’
În felul acesta,mulți din noi își caută drumul în viață.Și de fiecare dată suntem puși în situația de alege ce este cel mai important,de a îmbina utilul cu plăcutul și de a crede în ceea ce putem face.Însă se întîmplă de multe ori ca ceea în ce-am crezut de mici să rămînă doar un vis neralizat.Destinul deseori ne pune la încercare, nefiind de acord cu alegerea făcută.Viața omului este o gară prin care trec mai multe trenuri ,unele se opresc ,altele trec pur și simplu ,iar altele nici măcar nu circulă pe ruta unde se află gara ta. Țelul vieții tale se află undeva la capătul liniei a unuia dintre trenurile care trec prin gara ta.Reușita vieții tale constă în alegerea pe care o faci ,atunci cînd te hotărăști să urci în unul dintre trenuri. Poți alege un tren expres , un rapid, un accelerat, un tren muncitoresc sau un marfar ,dar în funcție de ce ai ales , vei ajunge mai repede sau mai încet la destinație sau nu vei ajunge nicăieri ,pentru că vei pierde timpul pe drum. Cîți tineri sunt în stare să aleagă trenul potrivit? Cîți din cei mai în vîrstă regretă că nu s-au urcat în trenul care trebuia?.Iar această situație este valabilă pentru orice alegere ,nu numai pentru meseria pe care urmează să o practicăm.Totul este să fim atenți la marile alegeri ale vieții pentru că acesta poate fi macazul care te mută pe o altă linie.
Recital de succes…
În 16 martie la Universitatea din Bălți Alecu Russo,a avut loc concursul-recital din creația lui Vasile Romanciuc.Moderatorii acestui recital au fost studenta anului 3 Beșliu Alina și Lilia Răciula.
La concurs au participat studenții din anul 1,2 și 3 de la Facultatea de Filologie.În total au fost 15 concurenți și fiecare din ei au recitat într-un mod deosebit.Profesorii facultății au rămas profund impresionați de modul cum s-au prezentat studenții.În afară de recitare poziilor a fost organizat și un colaj de către grupa 12,condus de Tatiana Boj.
Concurenții cei mai buni au fost apreciați cu locurile de frunte. Locurile 1 și 3 au fost obținute de studentele Nadejda Golban și Stella Gurbulea ,iar locul 2 de către grupa 12, cei cu colajul.După care au fost acordate și mențiuni.Premiile urmează a fii înmînate de însăși Vasile Romanciuc.Poetul va sosi la Bălți în 23 martie,cînd va avea loc concursul de traduceri a poeziilor sale.
Cum ar fi un site de succes?
Astăzi Internetul oferă multe posibilități .Prin intermediul lui poți să asculți radioul preferat,să urmărești o transmisie TV ,să dialoghezi,să vorbești și chiar să te vezi,în timp real.Tot Internetul,este cel care aduce cu sine un nou mod de a căuta și consuma informația.
Astfel au apărut și site-urile,prin intermediul cărora este mai facil și rapid de căutat informația.Numărul lor crește pe zi ce trece.9 din 10 persoane întrețin un site.Rămîne să ne întrebăm: dacă informația prezentată este una accesibilă,veridică și utilă ? Și dacă există site-uri de succes ?
Evident, la această întrebare m-am gîndit și eu.După mine, un site de succes trebuie să fie util și original .Consider că la multe site-uri lipsesc aceste trăsături.
La fel m-am gîndit și la un site al meu.Aș vrea un site pentru femei .De ce pentru femei ?Deoarece la noi în țară astfel de site-uri sînt în minus.Mereu se discută în domeniul politic,economic,social și cultural.Iar în ceea ce privește lumea femeilor,puțini sunt cei care întrețin astfel de site-uri.
Tematica site-ului a fi diversă,începînd cu modă,frumusețe,regime și diete,carieră,sănătate pînă la cele mai mici chițibușuri legate de acest domeniu. În el vor fi incluse dezbateri, opinii și sfaturi ale specialiștilor din domeniul modei,medicinei,psihologiei etc. Desigur ,în site se vor lua în vedere și părerile persoanelor de rînd.
În legătură cu denumirea site-ului, nu am o variantă care mi-ar conveni la moment. Dar cred, că BUSSINES LADY,FEMMINA, JURNALUL FEMININ,ar fi cîteva titluri specifice site-ului meu.Publicitatea va fi într-un tempou moderat,în așa mod de a satisface curozitatea cititorilor, dar nu de a-i plictisi.
Pînă aici au fost ideile, în ceea ce privește site-ul pentru femei. Voi reveni puțin mai tîrziu, pentru a-mi finisa gîndul și chiar poate de a da acestui site , viață și culoare.
“Speranţa” universităţii…
Cantina “Speranţa” a Universităţii de Stat “Alecu Russo” din Bălţi este una din cele mai frecventate localuri de profesori, dar mai ales, de studenţi. Indiferent ce oră este, în cantină locurile mereu sunt rezervate. Bucătăresele se bucură de un prestigiu nemaipomenit prin părţile astea (cu toate că eu nu sunt de aceeaşi părere, deoarece niciodată nu m-a impresionat arta bucătăreselor noastre, din motive care, cred eu, nu merită a fi spuse cu voce tare). Read more…

comentarii recente